A fost odata un morar care le-a lasat drept mostenire celor trei fii ai sai o moara, un magar si un motan. Feciorul cel mare a luat moara, mijlociul a luat magarul, iar cel mai mic s-a ales cu motanul.
Mezinul, nemultumit cu imparteala facuta, se tot plangea ca fratii sai au fost norocosi si ca el va muri sigur de foame.
Motanul, care era fermecat, il auzi si spuse:
– Nu fi suparat, stapane! Fa-mi rost de o tolba si de niste cizme si ai sa vezi de ce sunt in stare!